R: Daca am trage o linie la sfarsit de an, cum ar arata programul Prima Casa?

Pe baza a ceea ce avem acum de lucru si a ritmului zilnic de primiri, cred cu mare certitudine ca pana la sfarsitul anului vom consuma un plafon de circa 460 de milioane de euro si vom avea aproape 11.000 de beneficiari. Garantia medie se situeaza undeva la 42.000 de euro. Sunt in continuare solicitari relativ echilibrate. Cele mai multe - peste 70% dintre cereri - sunt pentru doua si trei camere. In continuare se mentine o anumita disproportie intre bancile care utilizeaza plafoanele acordate si bancile care nu. Pentru exemplificare, circa 80% din plafonul consumat pana la sfarsitul anului este acordat de patru banci.

R: Care sunt acestea?

BCR, BRD, Alpha Bank si Banca Transilvania. Celelalte detin 2%, 3%, 4% din tot ce s-a acordat, deci se afla destul de mult sub plafonul pe care l-au solicitat si pe care noi l-am redistribuit, dupa cum va amintiti, la inceputul lui octombrie.

R: Cum explicati acest fapt?

Nu pot decat sa fac aprecieri. Cel mai bine ar fi sa intrebati bancile, ele stiu sa raspunda - sau ar trebui sa stie. Pe de o parte, apreciez ca ar fi doua motive: aceste banci au o distributie si o prezenta teritoriala foarte buna - ca atare, au posibilitatea sa intre in contact cu toti clientii, din toata tara. Al doilea aspect: sunt banci care au utilizat credite ipotecare si inainte de aparitia acestui program. Ca atare, este posibil sa fi avut in portofoliu investitii pe care le-au finantat si ai caror constructori sau developeri, pentru a-si plati datoriile, au intrat in acest program. Sigur, nu in ultimul rand, cred ca tine si de perceptia clientului fata de bancile respective. Pot sa fie, desigur, si alte argumente, cum ar fi faptul ca sunt banci care au scos in paralel produse asemanatoare cu Prima Casa. Nu ne-a deranjat, noi am apreciat ca acest lucru incurajeaza competitia.

R: Ce ati observat in ultimele doua-trei luni la volumul cererilor de credit primite?

S-a stabilizat ritmul, asta e prima observatie - s-a stabilizat undeva la 120-140 de cereri pe zi. O alta observatie este ca s-a mai imbunatatit putin calitatea documentatiilor trimise. Sunt mai putine returnari ca urmare a unor lipsuri sau deficiente in intocmirea documentatiilor. La inceput, procentul de respingeri se situa undeva la 15-20%, astazi e undeva la 4-5% de returnari ca urmare a neintocmirii corespunzatoare a documentatiei (sa nu intelegem respingeri in sensul refuzului de acordare a garantiei).
Se mentine in continuare trendul ca aproape 80% dintre solicitanti sunt tineri sub 35 de ani - ceea ce permite aprecierea ca, cel putin la nivel social, programul a putut fi un succes. Revenind un pic la statistici, un element relativ surprinzator - pentru ca la inceputul programului multi mizau pe faptul ca se vor vinde doar apartamente vechi, construite inainte de 1990 - este faptul ca aproximativ 29-30% din apartamentele vandute sunt apartamente construite dupa 2008. E un semn ca, cel putin din punct de vedere calitativ, cumparatorii isi respecta evolutia pe termen lung. Desi s-a vorbit mult despre efectul de locomotiva al acestui program - de relansare a constructiilor -, pe acest segment are efecte doar indirecte. Pentru acea promisiune de garantare si de creditare care facea trimitere, potrivit legii, la case ce urmeaza a fi construite de aici inainte, sunt doar vreo 3-3,5% din totalul solicitarilor. Desigur, nu e mult, dar arata ca exista un anume interes si potential. Probabil ca daca guvernantii vor analiza si vom discuta cu ei, am putea gasi eventuale solutii. Suntem pregatiti sa gasim solutii pentru a face mai atractiva aceasta zona a constructiilor de aici inainte, dar... sa nu anticipam.

R: In primele doua luni de lansarea programului, cate cereri aveati pe zi?

La inceput, au fost mai putine, pe urma se ajunsese cam la 100, 120 de cereri pe zi. Dupa cum va amintiti, a fost o problema de modificare a legislatiei, de modificare a dialogului dintre noi si banci. Si eu trebuie sa imi amintesc cu o anumita neplacere ca au fost vreo doua saptamani in care am avut probleme organizatorice - pe care le-am depasit. Au fost apoi perioade in care cererile ajunsesera spre 200, dar era ca o sinusoida cu un arc foarte larg. Faptul ca ele s-au stabilizat la nivelul de 120-140 arata o constanta si, daca vreti, o incredere in program, ca nu se termina maine.

R: Care este timpul mediu de aprobare a unui dosar?

Cu certitudine, potrivit desfasurarii activitatii noastre din ultimele doua luni, foarte rar depaseste cinci zile - si asta daca mai sunt necesare anumite mici corectii. Din momentul in care un document a sosit de la banca corect intocmit, in maximum patru-cinci zile el este retransmis la banca. Din nefericire, aflu de la unii clienti ca in continuare la anumite banci dosarele stau foarte mult. Dar este o problema ce tine de dialogul dintre client si banca si nu putem interfera.

R: Sa zicem ca un dosar vine la dumneavoastra corect intocmit de la banca. Care ar fi motivele pentru care FNGCIMM ar refuza sa garanteze un credit?

Din aproape 11.000 de dosare pana la finele anului, avem un singur refuz. Nu sunt cu adevarat temeiuri pentru ca noi sa respingem - decat daca este vorba de o declaratie falsa sau altele asemenea. Ca principiu general, acceptam - si asa e facuta si legea, mai permisiva, pentru ca garantiile sa fie accesate fara probleme. Nu au fost situatii in care un dosar sa fie trimis inapoi si sa nu mai vina. A venit, chiar daca mai tarziu - si atunci a fost aprobat.

R: Cand a fost lansat programul, exista speranta ca acesta avea sa deblocheze vanzarile pe piata imobiliara. Acum, efectele acestuia se simt. Credeti insa ca se poate vorbi despre o deblocare in sine a pietei imobiliare sau este doar un pas de inceput?

Ar trebui sa nuantam un pic. Deblocarea pietei imobiliare are doua componente: deblocarea vanzarilor si deblocare in sensul de reluare a constructiilor. Pe partea de deblocare a vanzarilor, s-a simtit un anume reviriment. Totusi, 11.000 de contracte in cinci luni nu e chiar putin. Se observa si o anumita stabilizare: avem deja preturi de referinta la apartamente de doua-trei camere, de patru camere, in blocuri noi sau in blocuri vechi. E un castig pentru piata imobiliara si faptul ca exista preturi de referinta. Aceasta a suferit inainte, pe vremea cand era intr-un boom formidabil, tocmai din cauza acestei ascensiuni a preturilor - necontrolata si neconectata intotdeauna cu calitatea, cu amplasamentul. Acesta este un pas important pentru cine incepe de aici incolo sa construiasca. Revenind la deblocarea constructiilor imobiliare, nu cred ca programul a avut vreo influenta deosebita.

R: La inceput, au fost destui tineri foarte entuziasmati de Prima Casa. Unii dintre ei, atunci cand lucrurile mergeau mai greu, au fost dezamagiti. Credeti ca s-a trecut peste perioada aceasta?

Eu cred ca oamenii s-au obisnuit cu o perioada normala de asteptare. Recunosc ca sunt excese, cand din pacate dosarele treneaza mai mult decat trebuie - nu dau vina pe banci, e vorba de gestiunea lor interna (nu stiu insa cat de complete sunt documentele). Dezamagirea lor poate ca tine de faptul ca si-au supraestimat posibilitatile de accesare in raport cu veniturile. Vedeti, aici programul Prima Casa nu a putut face o interventie directa asupra regulilor bancii, un anumit raport intre gradul de indatorare si venituri trebuie pastrat, pentru ca altfel bancile ar fi riscat. Probabil ca de aici vine o anumita frustrare a tinerilor, pentru ca unii dintre ei, din cauza veniturilor si din cauza situatiei dificile din economie, cand salariile nu pot creste, se trezesc ca nu pot accesa creditul.

R: Considerati ca programul este un succes?

As putea sa spun ca a fost un succes din perspectiva faptului ca eu l-am administrat fara mari probleme. Dar pentru a spune ca are succes trebuie sa dai mai intai definitia succesului, iar in Romania asta e din ce in ce mai greu. Desigur, din perspectiva asteptarilor constructorilor, ar putea sa nu fie neaparat un succes. Eu insa mentionez ca exista efecte colaterale - cel putin in industria mobilei, oricine cumpara un apartament comanda un dormitor, o bucatarie sau isi repara baia. Deci sunt efecte indirecte - poate nu atat de spectaculoase pe cat le solicita uneori situatia economiei.
Se impune precizarea ca am fost in dialog cu Ministerul Finantelor, am elaborat impreuna cu dansii o hotarare de guvern care va permite transferarea plafonului ramas neutilizat din miliardul de anul acesta pentru anul viitor, astfel incat programul sa aiba continuitate si sa nu fie intreruperi. Personal, n-am nicio indoiala ca se va continua si anul viitor. Ma astept ca restul de peste 500 de milioane ramase neconsumate din plafon sa fie consumate in primele cinci-sase luni ale anului viitor. Nu stiu daca in programul noului guvern va fi prevazuta o extindere a acestui program, poate in corelatie cu constructiile noi - solutii s-ar gasi.

Scris de Adriana Drăguşin

Sursa http://www.imobiliare.ro/info/ghid-imobiliar/prima-casa-ghid-imobiliar/bilant-prima-casa-2009-11000-de-beneficiari-un-singur-dosar-respins/