Mai multe banci cu actionariat romanesc vor intra pe piata autohtona, anul viitor, sustin analistii economici. Potrivit acestora, vor exista si intrari de banci cu actionariat strain, pentru care sistemul bancar românesc ramâne înca atractiv, insa, acestea vor încerca sa se pozitioneze pe o singura nisa.  În ceea ce priveste adoptarea unui pachet de interventie din partea statului, pentru sprijinirea sectorului bancar, analistii sustin la unison ca, deocamdata nu este nevoie de o asemenea masura, ale carei efecte nu pot fi previzionate.

Analistul financiar Bogdan Baltazar crede ca si în 2009 vor asista la intrari de banci pe piata româneasca, dar acestea vor fi orientate catre o nisa. „În anul 2009 vor mai aparea banci. Este vorba de banci mai mici, care se vor orienta catre o nisa anume. În ceea ce priveste bancile de talie mica, acestea vor avea mari dificultati. Dezavantajul lor este ca nu prea prezinta interes pentru marii achizitori. În aceste conditii, institutiile mici fie vor da faliment, fie se vor orienta catre o nisa. Institutiile mari ocupa deja pozitii bine definite în piata si nu vor face obiectul nici unei preluari sau fuziuni”, ne-a declarat Bogdan Baltazar. De aceeasi parere este si Dragos Nichifor, directorul financiar al Bayer Credit. „Cred ca vor mai fi noi intrari de banci în pe piata româneasca, dar vor fi segmentate si pozitionate pe anumite nise de piata. Totusi, nu cred ca vom mai vedea prea curând o lansare de banca importanta, care sa intre în România prin deschiderea unui numar foarte mare de unitati bancare proprii”, spune Dragos Nichifor.  Deocamdata, doua nume sunt certe: Sigma Bank si Becali Bank.

In 2009 ar putea aparea noi banci, insa acestea vor avea actionariat romanesc, sustine analistul economic Radu Limpede. „Exista stiri despre intrarea unor noi banci cu actionariat romanesc in 2009 – de la o firma de microcreditare detinuta de fonduri private equity cu capital strain localizate la noi si pana la patroni de grupuri industriale puternice, mai ales din zona materialului rulant si al servicilor feroviare private. Exista si o logica: daca pe perioada boom-ului existau „bariere la intrare” foarte inalte de tipul angajatilor rari, care cereau salarii imense fara legatura cu pregatirea si performanta, si pana la costul exagerat al terenurilor si spatiilor de birouri sau agentii bancare, acum, piata isi revine la normal. O investitie intr-o banca poate fi luata in considerare si de catre actionari locali, fara forta unei Millennium Bank, spre exemplu, care si-a permis un „green-field” agresiv dupa pierderea BCR, chiar in conditiile de preturi descrise”, potrivit lui Radu Limpede. În schimb, analistul economic, Ilie Serbanescu este de parere ca va exista o perioada de asteptare din partea noilor investitori. „Deocamdata nu vor mai intra noi banci pe piata româneasca, acestea vor mai astepta o perioada. Însa dupa ce se vor analiza si se vor decide ce vor de la aceasta zona pe termen lung, nu exclud ca acestea sa mai vina”, ne-a spus Ilie Serbanescu. Pe de alta parte, reprezentantii Credit Zone sunt de parere ca bancile care vor intra în 2009 pe piata, vor fi institutii care se vor subordona direct bancilor mama, fara sa fie afectate în vreun fel de conditiile de creditare de la noi. „Probabil ca vor aparea noi banci pe asa-zisul „pasaport european”. Este vorba de acele banci care raporteaza direct la unitatile mama din strainatate si nu vor tine cont de conditiile de creditare din România”, ne-a declarat Marina Sterpan, manager în cadrul Credit Zone.

Sectorul bancare nu are nevoie de interventia statului 

Pe fondul noilor provocari economice si a masurilor adoptate de catre Statele Unite pentru sprijinirea sectorului bancar, au aparut si în România discutii despre oportunitatea unui astfel de pachet de interventie. Majoritatea analistilor, însa, nu a fost de acord cu adoptarea acestei masuri.
„Nici nu ar fi benefic acest lucru, pentru ca bancile iau banii de la noi si îi trimit în strainatate, dupa ce si asa ne-au subjugat atâtia ani pe partea de profit. Este pur si simplu o obraznicie din partea bancilor sa ceara sustinere din partea statului, în conditiile în care toate sunt straine. Sa ceara bani de la actionari! Este un santaj la care nu trebuie cedat”, sustine Ilie Serbanescu. Si Bogdan Baltazar considera ca, în momentul de fata, sistemul bancar din România nu are nevoie de un pachet de sustinere din partea statului. „Mai indicat ar fi un acord stand by cu Fondul Monetar International (FMI). Însa FMI este dogmatic si s-ar putea sa impuna restrictii, iar unora dintre banci sa nu le convina acest lucru. Dincolo de toate acestea, cel mai bine ar fi ca bancile care întâmpina probleme sa se adreseze actionarilor”, potrivit lui Baltazar. În plus, o astfel de masura s-ar putea sa aiba consecinte grave pe termen mediu si lung. „Probabil ca deblocarea ar veni mai usor daca statul ar face o infuzie de lichiditate în sistemul bancar, dar sunt greu de previzionat consecintele unei astfel de masuri”, sustine Dragos Nichifor. Pe de alta parte, Radu Limpede nu crede ca, in acest moment, un pachet pentru banci ar rezolva problema. „Cred ca mai degraba s-ar risipi banii, perpetuand managementul prost al acelor bacheri ce au abuzat de mediul viciat al boom-ului si au apasat pedala acceleratiei uitand de frana, crezand ca petrecerea poate continua la nesfarsit. Cred ca sistemul bancar romanesc trebuie lasat sa se autoregleze un timp. In paralel, statul poate ajuta IMM-urile indirect, prin garantii oferite acestora in relatia cu bancile. Peste un timp, daca lucrurile nu se indreapta, nu exclud posibilitatea unui ajutor de stat inclusiv pentru sistemul bancar, dar acesta va trebui sa fie legat de indici de performata si bune practici de management si prudentialitate. Avand in vedere ca circa doua treimi din cresterea creditului neguvernamental recenta a venit din partea bancilor-mama din Vest, teoretic am avea nevoie de o suma de pana la 10 miliarde de euro in caz ca cineva si-ar imagina ca „petrecerea ar trebui sa continue in acelasi ritm si la anul”, a explicat Radu Limpede. Presedintele Raiffeisen International, Herbert Stepic, afirma recent ca sistemul bancar din România are nevoie de un pachet de interventie din partea statului de aproximativ 5 miliarde de euro, pentru a face fata unei eventuale situatii de criza. Potrivit lui Stepic, pericolul cel mai mare în acest moment este o criza sistemica, inclusiv pentru România. Mai mult, acesta a avertizat ca România este foarte expusa la criza internationala, din cauza deficitului mare de cont curent si structurii datoriei sale externe. În schimb, guvernatorul Bancii Nationale a României (BNR), Mugur Isarescu a dat mereu asigurari ca sistemul bancar românesc, nu este vulnerabil fata de criza financiara internationala pentru ca are o capitalizare solida si expunere excluisv pe piata interna, unde sunt randamente înalte.